Capitolul 12 Doisprezece

Toată lumea s-a retras în camerele lor pentru o scurtă odihnă înainte de cină. Lycanul din Xandar se scâncea deja la gândul să se despartă de Lucianne.

— Te deranjează dacă te-am ținut până la cină, Lucianne? întrebă el nervos. Nu-și putea aminti ultima dată când a fost atât de nervos, dacă a existat un asemenea moment în trecutul lui. El a fost un rege și înainte de asta a fost prințul încoronat. Nu a existat niciodată o ocazie pentru care să fie nervos. Copleșit, da, de atacuri necinstite. Înfricoșător, poate, ca atunci când era pe punctul de a asista la moartea tatălui său. Dar nu a fost niciodată nervos.

Lucianne și-a mijit ochii și a spus: „Asta depinde de ceea ce vrei.”