Capitolul 11

El pășește în spațiul meu, așa că suntem piept în piept. Ochii îi fulgeră și nările îi fulgeră. Eu mă susțin. Refuz să-l las să mă intimideze.

"Nu plec. Acum anulează ordinul ăsta și bagă-ți fundul în mașina mea", mârâie el printre dinții strânși. O furtună se așterne în spatele ochilor lui furtuni. Începe să-mi crească temperamentul și strâng pumnul.

De obicei o împingeam în jos pentru că nu voiam să-l enervez, dar nu-mi mai pasă.