Capitolul 15

Telefonul i-a scăpat din strânsoarea Ceciliei, căzând în pământul îmbibat de ploaie, în timp ce ecranul său se stingea treptat în întuneric.

Rezemată de piatra funerară a tatălui ei, ea strânse strâns păpușa în brațe, înfruntând ploaia necruțătoare. I se simțea de parcă putea să-și vadă tatăl apropiindu-se cu un zâmbet blând pe față.

Cei care iubeau profund erau idealiști, în timp ce cei care iubeau rar erau realiști. Indiferent de care au fost, până la urmă, vor exista întotdeauna regrete.