Capitolul 153
Fără un alt cuvânt, m-a condus deodată printr-o uşă laterală şi deodată am fost în grădini. Aerul răcoros al nopții era o ușurare după înfundarea holurilor. În depărtare, auzeam sunetele înfundate ale orchestrei cântând, dar eram fericiți singuri.
Edwin, punându-și masca înapoi, s-a întors spre mine. Cu un rânjet, s-a înclinat ușor și și-a întins mâna. — Pot să fac acest dans, domnişoară Thatcher?
Nu m-am putut abține să nu chicotesc când îmi puneam mâna în a lui. — Poți, profesore Brooks.