Capitolul 23

Pov-ul lui Bailey

Picioarele mele goale zdrobesc iarba de sub picioare și am înjurat în interior când mi-am dat seama că am uitat să aduc pantofi. Întinz gâtul să mă uit la camera mea și scot o respirație enervată. Nu mă voi întoarce acolo sus. Cu acest gând m-am uitat în jur. Nu puteam merge la Mirabella pe jos, clar că nu ar funcționa. E și târziu.

Grăblandu-mi creierul pentru o modalitate de a ajunge acolo fără ca mama și tata să știe, ochii mi-au căzut pe bicicleta roz aprins a surorii mele. Este mic, dar nu prea mic, doar o fetiță și ei bine, foarte roz.