Capitolul 66 Tu ești al meu, Alex

Simpla atingere a pielii lui de a ei a liniştit-o cum nimic altceva nu ar fi putut-o vreodată, iar ea a zâmbit blând, înfrângând disperarea copleşitoare care ameninţa să o înghită cu totul.

— Nu e nimic important, Audreym a mea, șopti ea cu jale, încercând și eșuând să-și țină tremurul din voce.

Audreym se încruntă la ea, în timp ce ochii lui îi cercetau cu disperare chipul pentru orice răspuns care ar putea să stea ascuns acolo.