Capitolul 33
Odată ce s-au terminat toate împachetarea, noi trei ne-am îndreptat spre bucătărie pentru cină. La zece minute după cină și la jumătatea primei mele farfurii, s-a auzit o bătaie în ușă.
„Probabil este Beta Devin.” Am dat din cap către tatăl meu, ridicându-mă să iau ușa.
Beta Devin stătea răbdătoare pe terasa noastră, cu un zâmbet sumbru formându-i pe chip în timp ce am răspuns la uşă.