Capitolul 59

Lucien

Se uită șocat în timp ce Proserpina aluneca pe podea, apucând-o înainte ca ea să cadă și lovindu-și capul de mesele mici care fuseseră aruncate fără pricepere în jurul bârlogului mare.

"Schwartz! Rechin!' urlă el, ridicându-i silueta minusculă, înclinată și îndreptându-se cu pași mari spre canapea, cu capul atârnat peste brațul lui, cu brațele ei clătinând în timp ce el se mișca Ochii ei închiși. Buzele moi erau întredeschise și părea total inconștientă a izbucnit în transpirație când a simțit cum anxietatea se acumulează în el.