Capitolul 49 Memoria

POV-ul Emmei

Când intru în penthouse-ul lui Ethan, locul în care ne-am făcut casa în ultima lună și jumătate, lacrimi proaspete îmi curg pe obraji. Fiecare colț al apartamentului este plin de amintiri despre noi.

Am vrut să-mi petrec tot restul vieții cu el aici, dar în adâncul sufletului, știam că fericirea nu era scrisă în cărțile mele. Dumnezeu l-ar lua pe Ethan de la mine, așa cum mi-am pierdut familia. Eram sigur că destinul îmi va juca acest truc crud.