Capitolul 16 Prima luptă

Amarah

I-am simțit ochii pe mine în momentul în care am intrat și am vrut să țip la el pentru că m-a respins, am vrut să țip la el pentru că a ales cățea aia în locul meu. Minerva s-a pus pe furiș imediat și a părut să se liniștească doar când am simțit că și Tezeu se uită la noi.

Mama care stă chiar lângă mine a fost de mare ajutor, iar tata de partea cealaltă a mea, încă ținându-mă de braț, a fost suficient pentru a ne calma. Îl aud pe tata vorbind cu Murphee, tipul pe care l-am bătut la infirmerie când aveam șapte ani și mi-am pus repede telefonul deoparte.