Capitolul 92
Fiona pov
Am mâncat terciul încet, simțindu-mă extrem de inconștientă cu el privindu-mă ca un șoim. Ochii i s-au mărit la fiecare sorbire ușoară a mea și buzele lui s-au întredeschis când am înghițit.
Doamne! Am trântit castronul pe masă, trimițându-i o privire care, din păcate, i-a stârnit un zâmbet.